Sfârșitul lunii iunie vine cu schimbări majore pentru tine! Află de ce și cum poți profita de situație

Solstițiul de vară 2021, sărbătoarea Sânzienelor și ieșirea lui Mercur din retrograd marchează unele dintre cele mai importante evenimente din luna iunie. Dacă până acum ai avut parte de evenimente care nu corespundeau cu planurile tale, cel mai probabil Mercur e de vină! Dar începând de pe 23 iunie poți sta fără griji pentru că se anunță vești bune!

De asemenea, Sânzienele sau Drăgaica, așa cum mai este denumită această sărbătoare în popor, reprezintă o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții care se sărbătorește în fiecare an pe data de 24 iunie. Află ce semnificație au și ce se recomandă să faci sau să eviți în aceste zile.

 

 

Solstițiu de vară 2021 - Cel mai așteptat eveniment astronomic din timpul verii

Din punct de vedere astronomic, solstițiul este reprezentat de cele două momente din an când Soarele se află la cea mai mare, respectiv la cea mai mică înălțime față de Ecuator. Astfel, solstițiul de vară reprezintă momentul în care începe oficial vara astronomică, iar ziua în care are loc, adică 21 iunie, este considerată cea mai lungă zi din an.

 

În Romania, solstițiul de vară s-a produs la 21 iunie 2021, la ora 06:32, moment în care durata zilei a avut cea mai mare valoare din an. Treptat, după acest fenomen, durata zilei iluminată de Soare va începe să scadă, iar durata nopții vă începe să crească. Acest proces va avea loc până la data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

 

Dintr-o perspectivă tradițională, 21 iunie marchează venirea spiritelor Pământului și ale Cerului pe Pământ care vor umbla printre cei vii. Se spune că este bine să iți focusezi energiile pozitive la capacitate maximă asupra lucrurilor pe care ți le dorești, pentru ca ele să devină realitate într-un timp cât mai scurt. De asemenea, în tradiția populară românească, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica.

 

Sânzienele 2021 – tradiții și superstiții

Tradiția de Sânziene își are originea și din punct de vedere al calendarului popular, într-un străvechi cult al soarelui, de aceea în unele zone, sărbătoarea este denumită și „Cap de vară”. În popor, Sânzienele sunt asociate cu niște femei frumoase, zâne ale câmpului, care trăiesc în păduri sau câmpii, unde nu calcă picior de om. Considerate preotese ale soarelui și divinități nocturne, acestea dau puteri deosebite florilor, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, iar plantele devin adevărate leacuri.

 

Sânzienele sunt considerate că fac parte din familia Ielelor, fapturi ce se regăsesc în mitologia românească, mitologie la fel de bogată din punct de vedere al poveștilor. Totuși, Sânzienele sunt considerate zâne bune, spre deosebire de Ielele, care sunt făpturi malefice și răzbunătoare dacă sunt observate în timpul dansului. Se spune că Ielele apar doar noaptea la lumina lunii, locuri retrase cum sunt poienile, iazurile sau malurile râurilor.

 

Iată ce asocieri există în tradiția autohtonă cu sărbătoarea Sânzienelor:

 

  1. Se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie, dacă fetele necăsătorite își pun sub pernă flori de sânziene, acestea își vor visa ursitul. De asemenea, femeile căsătorite obișnuiau să își înfășoare în jurul mijlocului flori de sanziere pentru a scăpa de durerile cauzate de muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în sân sau în par floarea, cu scopul de a atrage atenţia asupra frumuseţii lor. De asemenea, tot pentru a-și afla norocul în dragoste, există obiceiul ca femeile necăsătorite să pună coronițele din Sânziene în grădini. Se spune că dacă dimineața găsesc rouă pe ele, atunci e semn bun și se vor cununa în curând.
  2. Pe vremuri, petrecerile făcute cu ocazia Sânzienelor, începeau ziua și se terminau noaptea, în momentul în care aprindeau focul. Stingerea flacărilor era interzisă, deoarece acestea aveau scopul de a alunga spiritele rele din casele țăranilor. Dansul Drăgaicei este la fel de important, deoarece fetele îşi făceau cununi din spicele de grâu, sânziene şi alte plante cu care se împodobeau şi jucau. Scopul dansului era să aducă belșug, protecţie gospodăriilor și ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu dansul Drăgaicei, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.
  3. Încă din zorii zilei, românii obișnuiesc să strângă buchete de sânziene și să împletească coronițe. Aruncatul coroniței pe acoperiș are mai multe semnificații, bune și rele. Spre exemplu, dacă cununa pe care o aruncă pe acoperiș rămâne, înseamnă bucurie și că cel care a făcut-o va trăi mult, dar dacă aceasta alunecă pe acoperiș, atunci în viața celui care a aruncat-o vor avea necazuri, iar acesta va avea o viață scurtă.
  4. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită și „Amuțitul cucului”, deoarece această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de vară, respectiv Sânzienele. Se spune că dacă cucul nu cantă în ziua de 24 iunie, înseamnă că urmează o vară secetoasă.

 

 

Începând cu 23 iunie, Mercur iese din retrograd!

Dacă până acum am menționat cele mai importante evenimente din punct de vedere calendaristic și cultural, un alt fenomen important va avea loc, de data aceasta din punct de vedere astronomic. Începând cu 23 iunie, scăpăm de Mercur retrograd, ceea ce reprezintă un motiv de bucurie pentru toate zodiile.

Perioada ce urmează vine în avantajul nostru și ne oferă mari oportunități de creștere personală. Revenim la normal și totul va fi mult mai ușor din punct de vedere al comunicării, gândirii și al călătoriilor. De asemenea, vom scăpa de unele tensiuni și sincope, iar această mișcare ne face mai curioși și atenți. Vom simți prezentă nevoia de a ne reinventa și de a descoperi și încerca tot mai multe lucruri noi.

 

Sursă poză 1: www.publika.md

Sursă poză 2: www.a1.ro

Sursă poză 3: www.viata-libera.ro

 

Cel mai nou articol

Sorry, there are errors on the page: