Ridicat de către U.T.C. pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, pentru a aminti de jertfele celor care au lucrat la incredibila lucrare, ”Monumentul Tineretului” era considerat, în 1988, cu 50 de metri, una dintre cele mai mari statui din lume. N-a viețuit mult în forma originală: în primăvara lui 1990 din el se furau, deja, plăci imense. Autorul, Pavel Bucur, a trimis petiții peste tot, dar nimeni nu știe de cine aparține ”Înaripata”. Astăzi, doar temerarii se mai încumetă să meargă acolo
Elena Ceaușescu a dorit ca altcineva să câștige concursul pentru ”Monumentul Tineretului”. Finalmente, deși pare greu de crezut, Nicu Ceaușescu a fost cel care s-a impus. Inaugurarea a avut loc în primăvara lui 1988
Puțini îl văd de pe autostradă, puțini știu despre el. Și mai puțini ajung la el. Dar, de peste 34 de ani, e acolo, străjuind, la... Straja, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră. Unii îl vedeau în Top 10 acum câteva decenii. Azi, cu ”urieșenia” sa, prinde locurile 41-43 dacă vorbim despre înălțime, dar nu se regăsește în niciun clasament E ”Monumentul Tineretului”, cea mai mare statuie din România!
Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat pe 26 mai 1984. Aproape imediat, pentru că la construcția sa a participat și tineretul revoluționar, cei din U.T.C. au venit cu ideea ridicării unui monument chiar pe mal, ce să aducă aminte de jertfa celor care au lucrat acolo. Nicu Ceaușescu, conducătorul organismului, promisese că 10 kilometri vor fi realizați de către vlăstarele tinere, așa că dictatorul a fost de acord.
S-a mers la arhitectul Mircea Mihai, cel care răspundea, la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, de arta monumentală pe întreaga Românie. Omul le-a spus că trebuie dat un anunț în trei ziare centrale, așa că și-au anunțat participarea 50 de suflete care aveau legătură cu subiectul, dintre cei mai cunoscute în domeniu. Totul era stabilit, de la macheta de 90 de centimetri, la durata concursului, cinci luni. Finalmente, vreo 21 de oameni au ajuns în finală, iar câștigător a fost desemnat Pavel Bucur. Născut la 1 noiembrie 1945, absolvise Liceul de Arte Plastice din Cluj, apoi Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, având, în acel moment, zeci de expoziții naționale și internaționale. Proiectul său a primit numele de ”Monumentul Tineretului”, dar apropiații îl știau de ”Înaripata”. Nicu Ceaușescu aprobase tot, comisia semnase, fiul dictatorului spusese, ca-n profeții, ”Aceasta e lucrarea!” și, gata, trebuia să se treacă la treabă.
”Înaripata” a fost ridicată cu multă atenție, fiind o construcție de anvergură
Înainte de a se face primul pas, a venit cu directiva. Lucrarea trebuia avizată de către cei din Comitetul Central, personal de soții Ceaușescu. Explicația era simplă: Elena avea un preferat, pe sculptorul Horia Flămându, dorea ca acesta să câștige. S-a ajuns la CC cu ambele lucrări. ”Nicule, s-o faci pe aia!” (n.a. – pe cea a lui Flămându), au vorbele Elenei Ceaușescu. I s-a răspuns că lucrarea lui Bucur a fost selectată din 140 de propuneri. ”Tu n-ai decât să o faci pe asta (n.a. – a lui Flămându) la capătul Canalului, la ieșirea în mare, iar tu (n.a. – către Nicu Ceaușescu) o pui unde am stabilit, dar nu mai mare de opt metri!”, au venit și vorbele dictatorului. Când au ieșit din încăpere, Bucur a auzit: ”Profesore, nu mai mică de 40 de metri. Nici un centimetru în minus!”. Glăsuise Nicu Ceaușescu.
La o asemenea lucrare de anvergură, era nevoie de calcule serioase. Cei de la IPTANA s-au ocupat de tot. S-a ales un delișor din dreptul fostei localități Straja, strămutată de Canal. S-a forat adânc, s-a turnat o placă de beton armat de 80 de centimetri grosime, pe o suprafață foarte mare. U.T.C.-ul a comandat în Japonia cantitatea de oțel inoxidabil.
Așa a apărut, la nouă kilometri de Murfatlar (Basarabi), ”Moumentul Tineretului” – cunoscut și ca ”Înaripata”, cel mai înalt din România. Un înger puternic stilizat, înălțat pe un soclu de aprroape 10 metri, cu 12 coloane fixate adânc la 20 de metri. 38 de metri doar lucrarea propriu-zisă, 50 cu tot cu soclu. Povestea spune că în momentul inaugurării, monumentul dispunea de grupuri sanitare, balize pentru elicoptere, generator propriu de lumină, rondouri pentru coloanele oficiale. Exista un proiect al ”Autostrăzii Soarelui”, așa că s-a decis ca ”Înaripata” să apară la trei kilometri distanță, spre a fi vizibilă de pe drumul către mare.
Trei basoleriefuri, cu plăci de bronz ce cântăreau între 14 și 19 tone, plus textul: ”Generațiile viitoare să știe că ne-am sacrificat pentru înălțarea Patriei”.
”La vremea lui a fost considerat al doilea ca mărime din lume și cel mai mare de pe continent, după clasificarea sa ca operă simbolică. După <<Statuia Libertății>> era cel mai înalt monument din lume. A costat cât un pod! Era un înger al libertății!”
Pavel Bucur
Mulți au spus că sculptorul, prin opera sa, a amintit și de jertfele miilor de luptători anticomuniști care au lucrat la Canal și au pierit aici. Inaugurat în primăvara lui 1988, n-a avut prea multă viață. Imediat după decembrie 1989, din el au început să dispară piese! În perioada martie-aprilie 1990 au început să dispară piesele grele (n.a. – unele au ajuns la un centru de fir vechi din Călărași), locul a fost vandalizat.
Cel mai înalt monument din lume este ”Statuia Unității” (Unificării), din India, care-l reprezintă pe Vallabhbhai Patel, unificatorul Indiei. Măsoară 182 de metri, fiind inaugurată în 2018. Cu cei 50 de metri, ”Înaripata” ar fi trebuit să se situeze pe locurile 41-43 în clasamentul celor mai înalte statui din lume, dar ea nu apare în niciun clasament, cu 50 de metri existând două lucrări din Japonia și una din Mexic
Pavel Bucur n-a stat cu mâinile în sân. A făcut demersuri la Ministerul Culturii, apoi la Direcția de Culte și Patrimoniu a Județului Constanța. I s-a răspuns că opera nu este în custodia lor și că nu se prea poate face mai nimic. Din păcate, artistul s-a stins în 2016 și totul a fost dat uitării.
Actualmente, la ”Înaripată” se ajunge greu. Unii temerari filmează locul cu drona, Canalul e la doi pași, cadrele îți taie respirația. Nimeni nu mai știe de cine aparține monumentul, o mutare a lui mai aproape de Autostrada Soarelui, pentru a putea fi vizitat, este imposibilă. ”Îngerul cu aripa frântă”continuă să vegheze imensa lucrare omenească de pe ape...
În ultimii ani, mai multe organizații au făcut demersuri pentru ca monumentul să poată fi inclus în circuitul turistic. În van...