Ferdinand și Maria, Regii Întregitori, au ”privit”, mereu, cum Ceaușescu demolează Bucureștiul

Deși titlul poate părea puțin forțat și ”cerșetor” de click-uri, un altorelief realizat în perioada 1924 – 1935, ce-i reprezenta pe Regii Ferdinand și Maria în timpul Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, a străjuit și încă străjuie la doi pași de locurile pe care Nicolae Ceaușescu le rădea de pe suprafața pământului pentru a face loc Centrului Civic și Casei Poporului. Sculptura de pe sediul Palatului Societății ”Tinerimea Română”, aflat la loc vizibil pe perioada comunistă, nu a fost nici acoperit, nici dată jos!

 

Altorelieful (lucrare de sculptură în relief față de un fond de care ține sau pe care a fost aplicată) cu Încoronarea de la Alba Iulia, din 1922, dăinuie, și azi, la etajul al IV-lea, pe sediul Palatului Societății ”Tinerimea Română”

 

1877 a adus Regatului Independența. A fost momentul în care s-a produs o înviorare a neamului românesc, cu un entuziasm de nedescris. În legătură directă cu această redeșteptare a spiritului de jertfă, o mână de elevi interni ai liceului bucureștean ”Matei Basarab” – printre care Aurel Șeicaru, Dumitru Soreanu, Alexandru Ionescu, Petre Popovici, Alimănescu și Nanu-Muscel ori frații Olănești – au vorbit între ei și au decis să pună bazele unei societăți literare și științifice, sub directa îndrumare a școlii, ce să se preocupe de creșterea tineretului român, sub toate aspectele. Astfel a apărut ”TINERIMEA ROMÂNĂ”. S-au născut ”Olimpiadele școlare”, un accent imens s-a pus pe lectură, premiile de la concursuri constau în excursii la locurile istorice de pe teritoriul patriei.

Lipsea, însă, un sediu! Ce-i drept, membrii societății își exprimaseră dorința de a primi un... loc încă de pe la 1889, dar Primăria București le-a oferit unul de 574 metri pătrați abia în 1912. Primul Război Mondial a amânat rezolvarea acestei stringente probleme, apoi au venit Marea Unire și Încoronarea Întregitorilor Ferdinand și Maria, la Alba Iulia, în 1922. Doi ani mai târziu, la 25 mai 1924, a fost pusă piatra de temelie a clădirii din strada Schitu Măgureanu, de la numărul 4, ce avea să devină ”PALATUL SOCIETĂȚII TINERIMEA ROMÂNĂ”.

 

Imagine din istorica zi de 24 mai 1925, când s-a pus piata de temelie a construcției

Pentru proiectarea acestui edificiu-simbol s-a apelat la serviciile faimoasei Virginia Haret-Andreescu, întâia femeie arhitect din lume, lucrearea fiind coordonată de arhitectul Raul Negru și de către inginerii Aurel Beleș și Valer Paler.

Edificiul, cu un regim de înălțime S + P + 7, fusese gândit spre a fi multifuncțional:

  • la subsol se găseau o tipografie și o sală-restaurant.
  • la parter, o bancă proprie și spații pentru închiriat.
  • la primul etaj, o sală de festivități cu anexele sale.
  • la etajul al II-lea, camerele de dormit.
  • la al treilea, administrația revistei.
  • etajul al IV-lea era compus din sala mare, un muzeu etnografic, biblioteca și administrația societății.

Ridicarea întregii construcții era estimată la 32 de milioane de lei, dar societatea avea în visterie doar 300.000 de lei, așa că s-au făcut eforturi enorme pentru găsirea unor soluții. O parte din bani s-a adunat prin colectă publică, unul dintre susținătorii acestei acțiuni fiind marele Nicolae Iorga, cel care a donta o sumă importantă. Alta a venit din împrumuturi, ce urmau a fi returnate după terminarea construcției, prin închirierea spațiilor gândite special în acest scop. Dar timpul presa puternic. În 1928, Societatea ”Tinerimea română” urma să sărbătorească 50 de ani de existență și, normal, dorința generală era ca evenimentul să se producă în noul sediu. Astfel, la 15 septembrie 1927 (anul morții Regelui Ferdinand), președintele societății, Nae S. Dumitrescu, precum și secretarul său, N. Zlotescu, fac un nou apel către strângerea de fonduri, dar totul este în van, inaugurarea având loc abia în anul... 1935.

 

Personalități care au activat, în timp, la ”Tinerimea Română”, remarcându-se în domeniul artistic: Silvia Popovici, George Constantin, Nicolae Herlea, Maria Constantin, Pompei Hereșteanu, Ionel Budișteanu, Florian Economu, Tudor Pană, Maria Ciobanu, Corina Chiriac, Angela Similea

 

Îngăduiți-ne să ieșim puțin... în afara clădirii și să ne concentrăm spre spațiul exterior. Puțin peste etajul patru, arhitecta a gândit un altorelief, cel al Încoronării. Regele Ferdinand și Regina Maria se găsesc în formă... integrală, costumați exact ca pe 15 noiembrie 1922, cu un arhanghel care ea pune coroanele pe cap, o mistificare deliberată, un apel la simbolistică, domnia prin grația lui Dumnezeu. Cei doi sunt înconjurați, ca și la Alba Iulia, de popor. Interesant este faptul că ei scrutează orizontul, cu vedere spre Parcul Izvor și, de aici, mai departe, spre Casa Poporului, unde, pentru a o ridica, Nicolae Ceaușescu răsese cartiere istorice întregi, precum Uranus.

Un alt altorelief superb este cel ce prezintă scena Unirii de la 1918

Nu este singurul altorelief. Sunt multe momente esențiale din istoria românilor prezentate astfel: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, Războiul de Independență, Marea Unire...

După accederea comuniștilor la putere, în 1945, Palatul începe să adăpostească Ansamblul Artistic ”Perinița”, în 1946, apoi, un an mai târziu, Ansamblul Artistic al Tineretului. Clădirea este atribuită U.T.M., după care urmează păstorirea U.T.C. În 1990, dirijorul Voicu Enăchescu ajunge la conducerea Societății ”Tinerimea Română”, luptându-se ca instituția să reintre în drepturi, iar un an mai târziu, Andrei Pleșu, ministrul de la Cultură, îi acordă numele inițial.

Chiar și până astăzi rămâne o enigmă cum altorelieful cu Întregitorii a rezistat la mai puțin de 100 de metri de locurile pe care, în perioada 1980 – 1989, Nicolae Cesușescu le vizita constant: șantierele de la metrou, de la amenajarea complexă a râului Dâmbovița, din Centrul Civic sau cel de la Casa Poporului. Este cunoscut faptul că politrucii comuniști aveau o ură neascunsă împotriva simbolurile monarhiste, pe care fie le înlocuiau, fie le ștergeau definitiv. Mai mult, grație poziționării sale, altorelieful cu Regii României, era și este vizibil de la mare distanță, de pe Splaiul Independenței, pe unde culpul dictatorial trecea, în ultimii ani de comunism, des.

Cel mai nou articol

Sorry, there are errors on the page: