Cel mai scump ziar din lume este unul românesc: “Zimbrulu” și “Vulturulu”

Un funcționar de la Poștă lipește opt timbre ”Cap de Bour” pe un colet ce coboară cu poștalionul, de la Iași la Galați, la granița dintre 1858 și 1859. De unde să sție că tocmai a pritocit cel mai tare cap de ziar din istorie: 830.000 de euro???

 

Un funcționar de la Poștă lipește opt timbre ”Cap de Bour” pe un colet ce coboară cu poștalionul, de la Iași la Galați, la granița dintre 1858 și 1859. De unde să sție că tocmai a pritocit cel mai tare cap de ziar din istorie: 830.000 de euro???

Iscoadele prinseseră de veste că în buricul Iașilor se cocea ceva, dar Grigore Alexandru Ghica era un tip citit, prea fin pentru a se opune apariției unui ziar. Studiase prin cele universități germane, vorbea franceza de te adormea, citea și din vechii greci. Așa că la 3 iulie 1850, când apăruse ”Zimbrulu” și ”Vulturulu”, foaia de care era vorba, se bucurase, la modul sincer. Uns domn al Moldovei cu un an în urmă, susținător de lucrări publice, fondator de școală de ofițeri, organizator al învățământului public, stâlp al faimoasei Academii Mihăilene, cel cunoscut ca Grigore al V-lea Ghica fusese avertizat că ziarul e unul al patroților moldavi, că deși ideea unionistă n-a lepădat scutecele, nu e bine să se propage prin rândurile ”fițuicii”, dar el, minte luminată, se arătase interesat mai mult de primul foileton literar introdus în publicistica românească, decât de clevetiri.

 

“Zimbrulu” și “Vulturulu” a fost primul ziar de orientare unionistă cu preocupări literare (1850 – 1858)

 

Redactat în limba română, ” “Zimbrulu” și “Vulturulu” avea să treacă prin mai multe perioade. La început, i se zicea, simplu, ”Zimbrul”, tribună politică și literară unionistă. Se numea, astfel, câțiva ani, apoi, între noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858 se prezenta drept “Zimbrulu” și “Vulturulu”.

 

Dragoș Vodă, cățelușa Molda, legenda, marca poștală

Ajungem, așa dar, în 1858. E vară. Tot acolo, la Iași, la atelierul tipografic ”Atelia Timbrului”, apare ”Capul de Bour”, simbolul independenței Principatului Moldovei față de Imperiul Otoman. E vremea Căimăcămiei lui Nicolae Vogoride, când primele mărci poștale de acest gen sunt emise, pe 15 iulie 1858. Vogoride constituise un comitet special, chemase specialiști de la Viena. Moldova ”fierbe”, unioniștii fac ultimele pregătiri pentru actul din 24 ianuarie 1859, așa că această fremătare e lesne de înțeles. Simbolistica timbrului ”Cap de Bour” era simplă, făcându-se trimitere la întemeierea Moldovei. Potrivit legendelor, Dragoș (1347 – 1354) se afla la vânătoare când fusese atacat de un bour imens. Cățelușa Molda îl apărase, cu prețul vieții, iar tânărul voievod o îngropa pe aceste meleaguri. Așa ajunseseră localnicii să numească întreaga regiune, iar capul impozantului animal devenea simbolul clasei dominatoare.                                                 

Cap de Bour” sunt considerate primele mărci din România

Procesul de tipărire nu avea să fie unul simplu, fiind realizat cu ajutorul unei matrițe din oțel și a unei prese manuale. Logic, tirajele erau mici, pentru că în acea vreme corespondența se găsea, și ea, redusă. Marca poștală a Moldovei era rotundă, reprezentată de un cap de bour, cu un semn heraldic al principatului, o goarnă, o stea în cinci colțuri, legenda ”porto scrisori” (cu litere chirilice) și valoarea timbrului. Unii specialiști sunt de părere că gravorul și machetatorul mărcilor poștale ar fi fost un francez stabilit la Iași, pe nume Besaignet.

Prima serie a ”Capului de Bour” a fost emisă cu valori nominale de 27 (6.000 de exemplare)54 (10.000 de bucăți)81 (2.000) și 108 parale (6.000), o monedă turcească mică, de argint, cu o valoare egală cu a 40-a parte dintr-un leu. Au circulat o perioadă extrem de scurtă de timp, doar câteva luni și asta pentru că ulterior tariful poștal s-a modificat. Cea de-a doua serie (apărută în 1858) a avut valorile de 5 (7.008 bucăți, pe hârtie albăstruie, 16.032 pe hârtie albă sau gălbuie)40 (106.032) și 80 (60.072) de parale. S-au făcut și unele mici modificări: la această a doua emisiune, steaua a primit șase colțuri, legenda ”porto gazetei” a apărut în latină, iar forma a devenit dreptunghiulară.

 

Emisiunile ”Cap de Bour” au încetat pe 1 mai 1862​

Dar să ne întoarcem la “Zimbrulu” și “Vulturulu”. Cititorii din Galați cer ziarul. Cum acesta este tipărit la Iași, pleacă - via poștalion – către orașul dunărean. Pura coincidență face ca pachetul expediat de pe cele șapte coline să fie ceva mai voluminos, mai mare. Logic, e nevoie de mai multe timbre. Funcționarul de la Serviciul Poștelor e nițeluș leneș, nu vrea să aplice mărcile poștale pe fiecare produs. Leagă coletul și cum deasupra se găsește un exemplar al ziarului, lipește pe el nu un timbru, nu două, nu trei, nu cinci, ci opt ”Capete de Bour”. De unde să știe că tocmai născuse cel mai...scump ziar din istoria omenirii???

Nu e ceva ce se găsea la tot pasul. Vorbim despte opt vedete din a doua emisiune ”Cap de Bour”, cu legenda ”porto gazetei”, pe o hârtie azurată, cu ștampila rotundă ”IASSY (Iași) MODLOVA”. Omul de la poștă e măreț, pentru că zămislește cea mai tare compoziție posibilă: sunt cinci timbre în ștaif, apoi o pereche și un exemplar izolat, o marcă specială, destinată exclusiv achitării expedierii unuin ziar prin poștă.

 

Galați, Sofia, Elveția, Londra...

Exemplarul coboară Moldova, ajunge la destinație. La Galați, este vândut unui librar faimos, colecționar de timbre. Începe să circule, dar pentru că nu există documente palpabile, numele deținătorilor din secolul al XIX-lea nu este cunoscut. Reapare în 1969. Colecționarul său din acel moment merge la o expoziție de profil, la Sofia, în Bulgaria. Câștigă marele premiu. Ajunge, apoi, în posesia unui filatelist hevlet. La finele lui 2006, faimoasa casă de licitații ”David Feldman”, din Geneva, anunță că minunăția a ajuns în panoplia lui Joseph Hackmey, un colecționar londonez, contra sumei de 830.000 de euro. Astfel, capul de ziar cu ”Capul de Bour” devine cea mai scumpă ”foaie” din istoria omenirii!!!

Timbrele nu circulă mult. Aleargă doar trei ani, până în 1862 - când tipăritura a încetat - și doar în Moldova. Despre emisiunea din 22 iulie 1858 se știe că a ajuns pe 16 scrisori și pe șapte ”recomandate”. Se părea că s-a făcut liniște. Dar ”Cap de Bour” reapare în 2015, la o licitație cu ștaif: un singur exemplar, de 27 de parale, cu data nașterii 15 iulie 1858, a fost vândut pentru suma de 26.000 de euro. Specialiștii estimează că pe piața filatelică mondială ar exista, astăzi, 750 de exemplare, cu o valoare nominală ce ar putea ajunge și la 100.000 de euro!!!

 

Articol scris de Cătălin Oprișan

Cel mai nou articol

Sorry, there are errors on the page: