Cartea cea mai scumpa

Ai parte, ai carte! Bill Gates posedă cel mai tare volum din lume: o singură pagină valorează 739.206, 9166666 dolari!!!

 

Ai parte, ai carte! Bill Gates posedă cel mai tare volum din lume: o singură pagină valorează 739.206, 9166666 dolari!!!

Leonardo da Vinci ne-a dat-o pe ”Mona Lisa”. Ne-a pictat ”Cina cea de Taină”. Ne-a lăsat ”Salvator Mundi”, cea mai scumpă pictură-ever. ”Omul Vitruvian”, plus mii de schițe și invenții. Nu era normal ca cel mai ”cool” manuscris din istorie să fie tot al domniei sale?

Giambattista della Porta. Prietenii îl știu de Giovanni Battista Della Porta. Băiat de comitet, născut pe la 1535, filosof, alchimist, scriitor de opere comice. Napoletan, mamma mia! La 25 de ani, marele Michelagelo îl luase sub aripa sa protectoare.

Giuseppe Ghezzi. Pictor de pe la 1700. Roma. Stil baroc. A înfrumusețat zeci de biserici. Numit primul secretar “pe viață” al Academiei Sfâtului Luca, locul în care se studiau Artele Frumoase.

Thomas Coke, întâiul Duce de Leicester. Anglia, 1750. Patron spiritual al artelor, a fost cel care a poruncit construirea Palatului Holkham Hall, locul în care artiștii își expuneau operele de tot felul.

Armand Hammer, om de afaceri american, cu rădăcii rusești. Specializat în industria petrolului, filatrop. Deținătorul câtorva galerii de artă cu ștaif, nu numai pe teritoriul SUA.

William Henry Gates al III-lea. Cunoscut drept ”Bill” Gates. Co-fodator al companiei ”Microsoft”. Locul doi în lume în topul celor mai bogate persoane. Printre multe altele, “Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic”.

 

Nu, nu e o greșeală, lasă calculatorul în pace! Leonardo da Vinci și-a scris ”Codexul” în oglindă...

Să ne liniștim nițel. Am zburat prin cinci secole, am trecut din “Cizmă” în perfidul Albion, am traversat Atlanticul, am bătut la ușile unor genii…Care e legătura dintre acești domni? Toți au deținut, la un moment dat, cea mai scumpă carte din lume: ”Codexul Leicester”, faimoasa operă a lui Leonardo da Vinci. Iarăși Leo? N-avea cel mai scump tablou din lume, ”Salvator Mundi”? N-avea cel mai faimos tablou din lume, ”Mona Lisa”? N-avea cea mai cunoscută pictură religioasă, ”Cina cea de Taină”? N-avea cele mai interesante invenții din toate timpurile? Nu venise cu cea mai frumoasă descriere a corpului uman, ”Omul Vitruvian”? De ce nu ne lasă în pace? Poate și pentru că 2019 e anul său. De fapt, s-au adunat cinci secole de când a decis să se odihnească în Capela Sfântului Hubert acolo, în castelul Clos Luce din Amboise, Franța.

 

Astronomie, fosile, lumini cerești, încrețire. Cu 500 de ani în urmă...

Între 1506 și 1510, printre picturi și felurite descoperiri, Leonardo da Vinci, una dintre cele mai frumoase minți ale omenirii, apucă și condeiul. Vreme de patru ani își notează gândurile. Dar, pentru că e un geniu, nu o face oricum. Nu vorbim despre ceva liniar, sunt observații și teorii despre astronomie, despre puterea apei, despre roci ori fosile. Despre aer și luminile sferelor cerești. Leo e pezevenchi. Gândește că poate, peste ani, cineva îi va găsi însemnările. Așa că zămislește ceva oarecum cifrat. Scrie o colecție de 18 documente duble, adică 36 de file față-verso, adică 72 de pagini. ”Caiețelul” e completat treptat, ”dublele”-s scrise una după alta și introduse între precedentele. Tragem și noi, muritorii, o privire?

Uite, explicație de ce fosilele pot fi găsite în munți. Sute de ani îniante ca ”plăcile tectonice” să fie un termen acceptat, băiatul ăsta, Leo (scuze, la 54 de ani nu mai era chiar ”băiat”), vorbea despre încrețire, despre ”paturile de sub ape”, care, ridicându-se la cutremure, formaseră versanții. Aici descrie ”mișcarea apei”. Hai să fim răutăcioși nițeluș. Da, pe vremea când la București, abia menținat documentar pentru prima oară, Radu cel Mare fonda funcția de vătaf de vânători, pe care o încredința lui Neagoe Basarab, viitorul domn, pentru ”respectarea ordinei și prinderea răufăcătorilor”, da Vinci analiza cursul apelor și cum acesta este ”afectat” de diferitele obiecte așezate în cale. Făcea recomandări despre constucția podurilor și aprecia că eroziunea afectează solul. Mai dăm niște pagini? Mai dăm! Capitolul ”Luminozitatea Lunii”. Gândea că satelitul natural al Pământului e acoperit de apă, de aceea reflectă razele domnului Soare. Explica, astfel, conceptul de ”strălucire al planetelor”, analizat, mulți ani după, de către Johannes Kepler. E plin de desene, de diagrame, de schițe mai mari sau mai mici. Leo, grazie mille!

 

Apa examinată la microscop, în 1509...

Da Vinci se retrage din viață pe 2 mai 1519. Codexul său ajunge, mai întâi, la Giovanni della Porta. Apoi la ”Peppe” Ghezzi. În 1719 trece în mâinile lui Thomas Coke, cel care va crea titlul de ”Conte de Leicester”, de unde și denumirea actuală. Vreme de aproape două secole, urmașii lui Coke păstrează lucrarea în condiții perfecte. Codexul traversează secolele și ajunge în 1980. Colecționarul Armand Hammer scoate din buzunar 5,1 milioane de dolari (15,5 în 2019), îl cumpără și, pentru câțiva ani, lucrarea e botezată ”Codexul Hammer”. Industriașul vrea recondiționarea sa totală. Vorbește cu un maestru, doctorul Carlo Pedretti, acesta nu doarme nopțile până nu-l aduce la forma originală. Mai mult, vreme de șapte ani, italianul traduce în engleză fiecare rânduleț, astfel că în 1987 putem vorbi de o ediție bilingvă, italo-engleză.

Până în noiembrie 1994. Pe 11 ale lui Brumar, Bill Gates, da, patriarhul de la ”Microsoft”, trimite iscoade la licitația de la ”Christie’s”. Le spune că pot arunca pe piață orice sumă. Așa se ajunge la 30.802.500 de dolari, iar Codexul, revenit la denumirea de ”Leicester”, intră în proprietatea sa. Cea mai scumpă carte din istoria omenirii! Da, peste ”Magna carta” a Arhiepiscopului din Canterbury, da, peste ”Gospelurile” din St.Cuthbert, da, peste ”Psalmurile” tipărite pe la 1640 pe teritoriul Statelor Unite de azi. Pentru amatorii de cifre: punem la socoteală inflația, înmulțim, așa, obținem 53.222.898 $ în 2019, apoi împărțim la 72 de pagini și ne dă că o filă e valorată cam la 739.000 de dolari. Alo, stați puțin! Păi cine suntem noi să judecăm Everestul?

                                                       

Din 1519, Leonardo odihnește în Amboise, Franța

Pe Bill Gates îl știe toată lumea. E clar că nu va ține ”comoara” doar pentru el. Îi scanează paginile, le trece pe un CD-ROM, le face screen saver sau wallpaper pentru Microsoft Plus! Windows 95. Cere ca fiecare pagină să fie pusă sub sticlă, pentru conservare. Apoi expune întrega operă, o singură dată pe an, în lume. 2000 găsește Codexul la Sydney. În 2004 e la Chateau de Chambord, anul următor, la Tokyo. 2006, Seattle. 2015, Carolina de Nord. Logic, în 2019, anul Leonardo da Vinci, e normal să se reîntoarcă în Italia, în Florența lui cea iubită...

 

Cel mai nou articol

Sorry, there are errors on the page: